Grupul HWM (Hard Working Managers) de pe Linkedin

Ord. dupa

Scenă de business cu patru manageri cu salarii mari și o secretară ...

2 comentarii

O mică întâmplare, care a stat la baza deciziei prietenului meu de ...

Companie cunoscută, director general cunoscut și el, ne știm de mul...

8 comentarii

Știați că nu există nicio metodă de a prevedea obiectiv că un ma...

Contextul general, mai întâi: sondajele GB de pe LinkedIn și Facebo...

1 comentarii

Unul dintre numeroasele profiluri toxice de angajați, sau de candida...

3 comentarii

Un partener al nostru își mută birourile. A mutat deja mobila și a...

1 comentarii

Revelație ieri a unui prieten al meu, director general al unei firme ...

6 comentarii

Cea mai bună și mai rentabilă investiție pe care o poate face cine...

9 comentarii

Aproape nimeni nu-și pune în România problema vitezei, a ritmului c...

1 comentarii

În disputa dintre cei care cer interzicerea ChatGPT, eventual și a a...

1 comentarii

Cele mai multe dintre carierele mari s-au construit cu networking. Fie...

4 comentarii

În care dintre personajele din eseul de mai jos vă regăsiți? Un...

3 comentarii

Viitură apocaliptică de indignare în media, pe Internet, WhatsApp ...

22 comentarii

Un prieten al meu s-a bucurat tare săptămâna trecută că îi vine ...

6 comentarii

Atât de mult se vorbește despre (și se îndeamnă la) originalitate...

4 comentarii

E la modă în ziua de azi să găsești noduri în papura corporatist...

12 comentarii

Cum erau universitățile și facultățile pe vremea comuniștilor. ...

15 comentarii

Înainte cu ceva ani, ideile celor puțini care gândesc mult apăreau...

Afiseaza
comentarii

3.8
(20)

Contextul general, mai întâi: sondajele GB de pe LinkedIn și Facebook. Nu sunt sondaje academice, după toate rigorile științifice în domeniu, evident. Deși GB știe să facă și de acelea. Dar nu e nici locul, nici cazul aici. Au alte mize, alte scopuri, deși rezultatele unora dintre ele se apropie destul de mult de cele ale unor sondaje riguroase. Toată lumea ar trebui să știe asta, dar se pare că nu e chiar așa.

Apoi, date fiind cele de mai sus, dacă cineva crede că GB pune pe Internet un sondaj la care evident nu se poate răspunde „riguros și profesionist”, dată fiind „insuficiența informațiilor”, înseamnă că pe undeva e o problemă de logică și de inteligență. Rămâne de analizat și de văzut dacă e la GB sau în altă parte.

Mai departe: tehnica „subiectului fals”, sau „a disimulării subiectului”, prin care cineva descrie cu foarte multe detalii un subiect minor în context, periferic, dar cu foarte puține date subiectul principal, sau chiar deloc, făcându-l pe interlocutor să creadă că subiectul minor e tema principală a discuției, ar trebui să fie foarte bine cunoscută de orice manager. Fiindcă e foarte des folosită în recrutare. Și nu numai acolo. Dar se pare că nu toți managerii știu bine cum funcționează aceste tehnici.

Așadar, să luăm unul dintre sondajele puse de GB pe Internet ca exemplificare, cel cu multinaționala din Transilvania care concediază cinci strungari români ca să-i înlocuiască cu strungari nemți. Și întrebarea era dacă decizia multinaționalei a fost una „foarte probabil bună” sau una „foarte probabil proastă”. GB a pus multe detalii în text, dar din care evident nu aveai cum să deduci direct dacă a fost o decizie bună sau proastă.

Și ce fac cititorii când își dau seama că evident nu se poate răspunde doar folosind datele din context?

  • Unii consideră că GB e prost, că nu și-a dat seama că nu se poate răspunde, sau că a fost neatent, a uitat să pună și celelalte informații care să permită un răspuns „profesionist”. Și scriu asta ironic la comentarii, sau ignoră sondajul pur și simplu și își văd de alte treburi.
  • Alții se gândesc că nu ar pune GB un sondaj la care să nu răspundă nimeni, de ce ar face-o? Și dacă așteaptă să răspunzi, totuși, înseamnă că tema sau întrebarea e alta, sau că poate fi reformulată.

În facultate am învățat o mică tehnică epistemologică pe care am folosit-o apoi toată viața. Și pe care o folosesc instinctiv toți cei care au făcut studii de științe exacte. Și, mai ales, o folosesc zilnic managerii, care nu au aproape niciodată toate informațiile de care au nevoie, și reformulează problema, sau o mută la alt nivel.

Pe scurt, tehnica asta spune că dacă ai o problemă dificilă sau chiar imposibilă, du-te mai întâi la nivelul superior și vezi dacă nu cumva răspunsul vine direct de acolo, uneori chiar extrem de evident, de clar și adesea banal. Ca la emisiunea aceea de la TV, în care mai multi oameni asudau întrebându-se când va ajunge tehnologia să poată măsura energia pozitivă sau negativă emisă de cineva. Grea întrebare, evident, chiar și pentru cele mai luminate minți ale zilei. Doar că, mutată la nivelul superior, răspunsul a venit rapid, scurt și fără ekivoque: nu există energie pozitivă sau negativă, deci cine și cum o măsoară devine mai puțin relevant… 😊

Cum s-ar aplica această tehnică la sondajul lui GB cu sudorii? Păi, o variantă de mutare a problemei la alt nivel și de reformulare ar fi așa: Când o companie multinațională ia o decizie, la modul general (că e despre sudori, HR, o problemă tehnică, financiară etc.), care probabilitate e mai mare, să fie una bună sau una proastă? Și atunci răspunsul la întrebarea fără răspuns din sondaj s-ar contura repede, și destul de clar. Fie pornind de la propria experiență, fie din auzite, dintr-o documentare serioasă sau prin cine știe ce altă metodă s-a ajuns la acest răspuns. Că e vorba despre sudori, de lefuri mici sau mari, că-s trei sau cinci sau zece, că firma e din Transilvania sau din Oltenia, sau alte teme false. (nb: cazul și numerele sunt reale).

Atunci, de ce nu a formulat GB de la început întrebarea din sondaj în acest fel, ca să poată răspunde toată lumea fără atâtea comentarii, ironii și bătăi de cap? Ce credeți, se poate răspunde simplu și direct la această întrebare, sau și ea ar trebui mutată la alt nivel?

 

 

E un articol folositor?

Apasa pe o steluta

3.8 / 5. Rezultatul 20

Nu sunt voturi pentru moment. Multumim daca esti primul care voteaza!

We are sorry that this post was not useful for you!

Let us improve this post!

Tell us how we can improve this post?


  • Mihai Ionescu :

    Este evident că se poate răspunde direct, dacă este înțeles sensul sintagmei “foarte probabil”. Cu alte cuvinte: dacă matematica probabilităților, respectiv managementul riscului, sunt bine stăpânite de la baze, respectiv meta-filozofia lor cu tot cu limitările specifice, până la aplicare. Lucru rar, cu atât mai mult cu cât, la acel nivel (multinațională), limitările se îmbrățișează cu estimările predominant calitative și cu situațiile/soluțiile paradoxale.
    Privită în singularitatea ei, întrebarea este utilă în selecția candidaților. Dacă însă trecem la “nivelul superior”, testul centrat pe acest gen de întrebări, poate avea ca rezultat selecția unui manager “universal”, bun în cam toate afacerile unde eșecurile pot fi acceptate, dar nu și unde un eșec este “foarte probabil” să fie ultimul.

  • Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close