Mare atenție la o greșeală elementară de logică, foarte răspândită, inclusiv până în sferele cele mai înalte ale managementului. Vă poate face numeroase probleme, în multe feluri, și personal și la job. Dar nu veți face aproape niciodată legătura cu problemele cauzate, fiindcă nu prea le aveți pe astea cu matematica și cu logica. Fiindcă da, e generalizată la cei care au considerat tot timpul că matematica e pentru matematicieni și că e bună doar dacă vrei să ajungi șef al statului.
Englezii îi spun “gap filling”, dar are multe alte denumiri. Adică cineva spune ceva, și tu completezi instinctiv cu ceva ce nu a spus, dar ești convins că asta crede, sau că nu a vrut, sau a uitat să spună.
De pildă, cineva spune că “românii îs superficiali”. Nu-i așa că 99% dintre cei care aud asta înțeleg, de fapt, că “românii sunt superficiali, dar străinii nu sunt.”? Se gândesc ei că, poate, spunătorul ar fi continuat cu “dar și străinii sunt la fel”, sau “străinii sunt încă și mai superficiali”, sau “nu știu bine cum sunt străinii, dar românii…”, sau cine mai știe ce? Sau să-l întrebe pe spunător, pur și simplu: “Înțeleg cum ți se par românii. Dar belgienii cum ți se par?”
Și încă un exemplu – de la care a pornit reflecția mea amară, de fapt: pun eu niște poze cu niște case absolut minunate din centrul centrului Bucureștiului, dar ruinate de zeci de ani, și spun că e datoria primarului/ primarilor să rezolve asta. Și ce răspuns primesc – foarte bine intenționat, de altfel, și care, ironic, descrie chiar poziția mea în această privință?
“Pai domnule Butunoiu , nu cred ca aveti dreptate. A aparut acum o moda, se vede foarte bine in orasele mici de provincie, toata lumea asteapta sa-ti puna statul/primaria si fatada termoizolata, inclusiv sa-ti nchida balconul si sa-ti inlocuiasca feretsrele cu termopane de calitate.Pentru ca pe urma, pretul la imobiliare sa creasca. De ce naiba ar trebui primaria sa aloce bani in acest caz? Proprietarul trebuie sa-si asume in totatlitate pretul renovariila standardele cerute de locatie si legislatie. Nu are bani, ok, o facem noi dar , cu deviz clar de cheltuieli care va ramane transparent agatat de cladire in caz de vanzare. Trebuie cumva recuperati acesti bani.”
Am zis eu în text că primăria trebuie să scoată banii de la saltea și să facă din casă, din nou, bijuteria care a fost? Nu am zis. Cum a ajuns comentatorul la această concluzie? Știți cum. S-a gândit vreo clipă că și eu aș fi zis același lucru ca și el, dacă m-ar fi întrebat? Nu s-a gândit. De ce nu s-a gândit? Ei, asta e o bună întrebare…
Și acum imaginați-vă că comentatorul este numit într-o poziție de top management într-o companie importantă. Va face el gap filling, în același fel, în noul lui job? Eu nu știu, dar managementul riscului mă obligă cred că da. Zilnic, peste tot și cu toată lumea… ☹







