Piața muncii din România și din alte părți

Ord. dupa

Orice îndrăgostit vrea să dea mult mai mult decât primeşte, şi o...

4 comentarii

Săptămâna de lucru de patru zile devine un subiect fierbinte pentru...

Mulți manageri se supără foc pe mine când le spun că nu-i pot lua...

2 comentarii

I have known Florin Coman (FC) for many years: banker, writer, playwri...

Skanska: Angajații din birouri au așteptări mai mari în ceea ce pr...

2 comentarii

Magnetico 2021 este un eveniment dedicat industriei HR organizat de Bu...

Să fii absolventă de Limbi Străine la Universitatea din București,...

19 comentarii

Pandemia remodelează percepția angajaților asupra spațiului ideal ...

Vom avea rezistenta emotionala necesara pentru o viata marcata de tran...

2 comentarii

Unul dintre lucrurile pe care recrutorii și angajatorii le consideră...

4 comentarii

Față de 2019, domeniul IT a înregistrat o creștere de 10% în rân...

Incompetența multor manageri e, de departe, tema cea mai prezentă ș...

4 comentarii

4 abilități care îi lipsesc generației Z. Ce soluție au găsi...

Oamenii își doresc o separare între muncă și casă – conform st...

Aplicațiile mobile de video calling și organizare au ținut producti...

Un interviu pe care l-am dat lui Matei Martin de la Dilema Veche, în ...

Afiseaza
comentarii

0
(0)

Săptămâna de lucru de patru zile devine un subiect fierbinte pentru angajatori. Un argument în favoarea săptămânii reduse de lucru arată că majoritatea angajaților vor fi mai productivi, însă nu toată lumea este de acord cu asta. Pe de altă parte, cei care dezbat despre modul în care ne vom îndrepta către modalități de viață durabile din punct de vedere ecologic sustin fără rezerve că săptămâna de lucru mai scurtă are un rol crucial de jucat. Ei susțin aproape unanim că a lucra mai puțin este atât necesar, cât și de dorit din perspectiva mediului.

Dar, ce înseamnă o săptămână de lucru de patru zile pentru viitorul muncii? Mai multe companii și guverne occidentale caută răspuns iniţiind diverse teste sau programe pilot.

Dacă înainte de pandemie, nu puteam ieși din modelul de lucru al secolului trecut în ciuda investițiilor sporite în tehnologie și a unei mobilităti în creștere în rândul angajațiilor, ultimii doi ani au impus noi moduri de lucru și de colaborare între angajator și angajat. Și de atunci, mulți dintre angajați s-au bucurat lucrând din confortul de acasă, în timp ce alţii, au experimentat interimatul: lucrul hibrid. Astfel, săptămâna tradițională de lucru de cinci zile cu cele opt ore la birou a început să pară demodată.

Succesul Islandei care a încercat săptămâna de lucru scurtă a încurajat oamenii să gândească diferit despre cum, când și de unde să lucreze. Că urmare, angajații cer, mai multă flexibilitate, un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată și mai multe opțiuni pentru a decide când, unde și cum să-și facă cel mai bine treaba. Din ce în ce mai mulți își doresc o trecere permanentă către modele de lucru mai diverse și mai flexibile.

Desigur, nu orice experiment cu muncă flexibilă are rezultatele dorite. Franța a introdus și ea programe pilot cu săptămâna de lucru de 35 de ore, sperând să genereze mai multe locuri de muncă, dar unii ar spune că rezultatul a fost că angajații au avut parte doar de mai multe vacanțe, oferind în același timp mult mai puțină performantă.

Așadar, programele pilot din ultimii ani, ale căror rezultate probabil vor fi analizate și dezbătute mult timp de acum încolo, indică într-adevăr nevoia unei evoluții a muncii dar și nevoia companiilor de a ascultă, de a învăța și de a se adapta la ceea ce își doresc angajații.

Însă, constrângerile de mediu si nevoia angajațiilor de a lucra mai puțin și flexibil, va avea un impact semnificativ asupra afacerilor. În mod realist, săptămâniile de muncă de patru zile sunt mai bune pentru unii decât pentru alții, la fel cum muncă la distanță nu funcționează pentru toți.

Companiile românesti se confruntă și ele cu noi provocări într-o lume în schimbare dar și cu o economie globală instabilă. Mai mult decât oricând, managerii lor trebuie să fie creativi, să caute factorii cheie pe care să-i înțeleagă pentru a depăși provocările actuale, să aibă la indemană scenarii, să-și alinieze continuu resurselele interne la constrângerile mediului extern și să încerce lucruri diferite, să se diversifice.

Pentru început organizațiile vor încerca schimbarea, dar numai pentru a atrage și reține talentele, oferind opțiuni și flexibilitate, dar nu și săptămână scurtă de lucru. În acest fel vor căuta să aibă mai mult succes atunci când vine vorba de ceea ce contează cu adevărat pentru angajați, dincolo de salariu.

Oferirea de muncă flexibilă care înseamnă a permite oamenilor să aleagă la ce oră încep și termină lucrul, la ce lucrează, cu cine și cât de des, inseamnă redefinirea modului în care companiile din aproape fiecare industrie concurează pentru talente. Și într-o lume în care 75% dintre angajatori raportează dificultăți la angajare, flexibilitatea va conta probabil din ce în ce mai mult în următorii 2-3 ani.

Despre săptămâna scurtă, vom auzi insă, ceva mai încolo, atât angajații cât și o parte insemnată dintre companii nefiind pregătite incă, pentru acest pas. Unii oameni se vor simți stresați sau copleșiți încercând să se încadreze în 32 de ore cu ceea ce făceau în 40. Ca rezultat, ei pot ajunge să lucreze tot 40 sau chiar mai multe ore în fiecare săptămână pentru a-și termina toate sarcinile.

Pe de altă parte cei care dezbat despre modul în care ne vom îndrepta către modalități de viață durabile din punct de vedere ecologic spun ca săptămâna de lucru mai scurtă are un rol crucial de jucat. Ei sustin aproape unanim că a lucra mai putin este atât necesar, cât și de dorit din perspectiva mediului, țintele UE, obligatorii pentru emisiile de gaze cu efect de seră, pentru energia regenerabilă și eficiența energetică fiind cealaltă mare provocare pentru companii, in special pentru producatorii industriali.

Asadar, gestionarea resursei umane și provocările de mediu, sunt cei doi factori importanti care se suprapun peste celelalte efecte negative generate de război, inflație, lanturi de aprovizionare, si energie, pe care nu-i putem trece cu vederea în gestionarea afacerilor.

Autor: Mihail Lăzăroae – peste zece ani experiență în funcții de director general, în companii de producție industrială și de președinte în consilii de administrație al unor societăți pe acțiuni cu structuri de guvernanță corporativă, listate la BVB.

E un articol folositor?

Apasa pe o steluta

0 / 5. Rezultatul 0

Nu sunt voturi pentru moment. Multumim daca esti primul care voteaza!

We are sorry that this post was not useful for you!

Let us improve this post!

Tell us how we can improve this post?


Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close