Articole despre manageri, problemele și întrebările lor…

Ord. dupa
(Hard Working Managers)

Contextul general, mai întâi: sondajele GB de pe LinkedIn și Facebo...

(Interviurile)

Interviurile grele de angajare sunt un șir de capcane în care mulți...

6 comentarii
(Anunțurile de recrutare)

Am pus pe Internet cel mai simplu job cu putință: caut pe cineva car...

(CV-urile)

Am pus de curând un CV pentru o poziție de director comercial într-...

13 comentarii
(Carieră și Piața muncii)

Știți cu toții cum e când vă schimbați o părere. Cum decădeți...

10 comentarii
(Interviurile)

Într-un interviu cu un candidat/ discuție cu cineva, poți să-ți d...

7 comentarii
(Interviurile)

Cei mai mulți - marea majoritate, de fapt - nu știu să spună decâ...

6 comentarii
(Hard Working Managers)

Unul dintre numeroasele profiluri toxice de angajați, sau de candida...

3 comentarii
(Lucratul la stat)

Azi am fost la tribunal să depun o mărturie pentru un prieten care s...

10 comentarii
(Hard Working Managers)

Un partener al nostru își mută birourile. A mutat deja mobila și a...

1 comentarii
(Discriminarea)

Mai încet cu lamentările cu ce ne facem noi după 50, când nu ne ma...

21 comentarii
(CV-urile)

O recomandare legată de CV-uri și de modul de lucru cu firmele de re...

(Anunțurile de recrutare)

Când găseai foarte mulți candidați pentru orice job puneai un anun...

(Interviurile)

Candidații la joburile manageriale au puține metode la îndemână c...

3 comentarii
(Carieră și Piața muncii)

Aproape toți cei care spun că serviciile sunt proaste în România ...

7 comentarii
(Lucratul la stat)

Dacă am înțeles eu bine care este rolul (oficial, cel puțin) al ag...

2 comentarii
(CV-urile)

Fiindcă oamenii nu mai au timp ca să-și facă singuri sintezele (ca...

2 comentarii
(Carieră și Piața muncii)

Facerea unei impresii bune trece mai întâi, obligatoriu, prin neface...

2 comentarii
(Carieră și Piața muncii)

Din nou despre ce înseamnă imaginea la interviu: recrutare de countr...

1 comentarii
(Carieră și Piața muncii)

Când cineva primește un e-mail nesolicitat, șansele să-l citească...

2 comentarii
(CV-urile)

Primesc un CV de la un candidat pentru un post de director general la ...

19 comentarii
(Articles)

Oricât de unici și de out of de box sunteți, evaluarea într-un sce...

10 comentarii
(Hard Working Managers)

Revelație ieri a unui prieten al meu, director general al unei firme ...

6 comentarii
(Salarii și beneficii)

Un scenariu foarte des întâlnit cu momentul în care eșuează multe...

(Articles) (Carieră și Piața muncii)

Principiu ontologic fundamental în viața de business și în celelal...

Afiseaza
comentarii

4.8
(8)

Obrăznicia tinerilor frumoșiAm pus ieri o întâmplare amuzantă pe Internet, cu un chelner într-un restaurant. Am transcris-o cu multă simpatie pentru el, am și precizat clar în text că mi-a plăcut să stau de vorbă cu el. E mai jos, pe pagină.

A fost amuzantă pentru mine, fiindcă pentru alții s-a dovedit a fi foarte diferită. Chiar și atât de explicită, poziția mea nu a fost deloc clară pentru mulți – se vedea ușor din comentariile și răspunsurile lor. Unii au dedus că m-a deranjat atitudinea chelnerului tânăr, vesel, dezinvolt, frumușel, alții l-au catalogat direct ca „obraznic”, cu conotația negativă uzuală a termenului, coborând opinia mea la nivelul de nerelevantă.

Or, tocmai această obrăznicie merită o analiză mai atentă, fiindcă ne întâlnim zilnic cu ea. Și în recrutare, și în viața de zi cu zi și peste tot. Obrăznicia tinerească, imatură, a celor la început de drum, care acum trec dintr-o lume în alta, știind bine că fără să se mai poată întoarce.

Simplu spus, obrăznicie e ceva ce face cineva la adresa altcuiva, și care-l deranjează pe acesta din urmă, fiindcă încalcă normele sale de comportament social. Norme care sunt diferite pentru alții, desigur, sau care au nivelurile de acceptabilitate poziționate în alt loc, și față de care acel comportament nu ar fi fost defel etichetat ca obraznic. Cum a fost cazul meu, de pildă.

Ingredientul principal al obrăzniciei este intenția. Intenția conștientă, mai precis spus, conștiența reacției negative din partea interlocutorului. Poate fi intenția explicită de a ofensa, din răzbunare sau din alt motiv, intenția de a obține ceva evident nemeritat,  sau altele din același registru. Fără această intenție conștientă, nu cred că obrăznicia mai e obrăznicie. Poți să-i spui în multe alte feluri, dar nu obrăznicie.

Or, exact această verificare-validare, punctul fundamental de referință față de care ar trebui să se raporteze tot ce urmează (înțelegere, reacții, acțiuni, consecințe etc.), e ignorată de marea majoritate a celor afectați. Pur și simplu nu se întreabă dacă „obrăznicia” a fost conștientă și cu intenție. Iar dacă se întreabă, de obicei nu știu cum să evalueze și să-și dea seama, și adesea aleg să presupună reaua intenție, anticipativ, ca nu cumva să riște să „cadă de fraieri”.

Pentru mine a fost evidentă lipsa intenției de a mă ofensa a tânărului și frumușelului chelner, așa că am forțat continuarea discuției de plăcere și amuzament, ceea ce m-a binedispus foarte tare.

Extrapolând cu ușurință, mult prea rar văd în firme și grupuri preocuparea și efortul de a depista mai întâi de toate intenția, înainte de orice interpretare și reacție. Adesea sunt tratați la fel angajații cu rezultate slabe, de pildă, fie că asta vine din indolență, din lene sau chiar din dorința expresă de face rău angajatorului, de a se răzbuna pe el, fie că acestea vin din nenorocul angajatului de se fi născut altfel decât ceilalți, sau de la o recrutare nepotrivită pe postul respectiv.

Și mergând și mai departe, de câte ori ați văzut preocuparea politicienilor de a se adresa și de a ajuta diferit pe săracii care sunt săraci fiindcă așa vor ei, fiindcă le place așa, față de cei care se străduie din răsputeri să-și depășească condiția, dar nu știu ce și cum să facă, sau pur și simplu nu reușesc singuri, orice ar face?

Pentru mine această verificare este un principiu axiologic fundamental și punctul de referință în orice fac, pentru a ști în ce direcție o iau: mă pregătesc de confruntare, iau poziția înțeleptului bătrân, îmi spun și eu părerea sau nu. Chiar în orice situație, pot spune. Fie că evaluez un candidat pentru recrutare, că repar o boacănă făcută de un angajat, că discut sau că am o divergență cu un necunoscut, sau că citesc comentariile de pe Internet și mă gândesc să le răspund într-un fel sau în altul.

Și revenind la cei foarte tineri, mie îmi place adesea obrăznicia lor, și chiar pentru această „impertinență” i-am pus în fața celorlalți, când a fost să-i compar cu alții și să fac o ierarhie. Spre stupoarea și indignarea multor pudibonzi. Mai ales când văd că eu o încurajez cât pot de tare, în loc să o demasc și să o pun la punct… 🙂 (George Butunoiu – mai 2023)

Obrăznicia primordială din Floreasca:

Restaurant din Floreasca, nici cel mai scump, dar nici cel mai ieftin. Chelner tânăr, vesel, dezinvolt, frumușel, mi-a plăcut să stau de vorbă cu el. Întreb despre un fel de mâncare cât costă.
– Dar de ce întrebați, prețul e o problemă pentru dumneavoastră?
– Păi nu toată lumea vrea să știe cât costă ceva, înainte de a cumpăra?
– Ciudat, pe oamenii care vin aici nu-i interesează niciodată cât costă. Eu, de exemplu, dacă mă duc la restaurant și văd ceva care-mi place, nu mă uit niciodată la preț. Iau, și gata! Aăăă, dacă m-aș duce în Dubai, da, cred că acolo m-aș uita la preț când aș comanda ceva…

E un articol folositor?

Apasa pe o steluta

4.8 / 5. Rezultatul 8

Nu sunt voturi pentru moment. Multumim daca esti primul care voteaza!

We are sorry that this post was not useful for you!

Let us improve this post!

Tell us how we can improve this post?


  • Gandul :

    Ce varsta are tanarul? 5 ani cumva? Pe mine m-a intrebat un copil de 5 ani de ce nu port ceas. In capul lui doar oamenii care nu isi permit nu poarta ceas. Fiind vorba despre un copilas m-am amuzat. Daca m-ar aborda astfel un tanar de la 18 ani in sus l-as considera idiot.

  • Ionut Tomescu :

    Ar merita, de va fi vreodata posibil, o filmare de fapt cu un astfel de moment, pentru ca in astfel de situatii conteaza foarte mult tonul si gesturile.
    Si totusi, cuvantul mai potrivit e “tupeu” as zice eu. Care prin franceza (toupet) inseamna si indrazneala ori siguranta absoluta in manifestarile cuiva, ce nu e deloc rau pana la un punct cel putin. Eu as miza mai degraba pe flerul unui chelner ce stie sa cunoasca foarte bine clientii din prima si ii abordeaza ca atare, as paria ca e foarte versatil de fapt. Probabil merita o discutie cu el despre ce anume s-ar putea imbunatati in acel restaurant, aviz patronului!

  • Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close