Recrutare de CEO-1 la o multinațională globală, cunoscută de toată lumea. Recrutarea a durat aproape cinci luni, au fost vreo șase interviuri cu candidatul final. Candidatul final nu avea job la momentul recrutării. Oferta prezentată în detaliu chiar de la a doua întâlnire. Absolut nenegociabilă, genul de multinațională (cum sunt multe, de altfel), care nu negociază absolut nimic legat de bani sau de altceva. La ultima întâlnire, cu șeful cel foarte mare, i-au spus că vor să-l angajeze și l-au întrebat dacă acceptă și el și dacă ar mai fi ceva de discutat. Candidatul a mulțumit și a spus că vrea o perioadă de gândire. De cât timp aveți nevoie ca să vă gândiți? De două săptămâni. Două săptămâni? De ce atât de mult? Aveți altă ofertă și vreți să vedeți dacă se finalizează și aceea? Nu, nu, absolut deloc! Dar am nevoie de o perioadă de reflecție, e o decizie foarte importantă, poate cea mai importantă din viața mea profesională, și nu pot să o iau fără o analiză temeinică. Bine, aveți 24 de ore ca să o luați. 24 de ore? Nu, nu se poate, e imposibil, îmi pare rău! Atunci ne retragem oferta! Ne pare rău și nouă. La revedere! Și asta a fost tot, șeful cel foarte mare s-a ridicat și a ieșit din cameră. Întrebare: Ați fi făcut la fel în locul șefului cel foarte mare în contextul descris mai sus, i-ați fi retras oferta sau nu?
Vedeți mai jos rezultatele sondajului pe care l-am pus pe LinkedIn: www.linkedin.com/posts/georgebutunoiu_sondaj
