Când să-ți arăți outoftheboxismul?

Pentru 9 din 10 posturi, companiile și organizațiile, în general, nu au nevoie de oameni cu o personalitate foare puternică, independentă, cu multă originalitate, creativitate, gândire și atitudine out of the box, trăsături care adesea mai mult încurcă decât aduc bine la locul de muncă.

Dar poți scrie așa ceva într-un anunț de recrutare? Sigur că nu poți! În 9 din 10 anunțuri, dimpotrivă, ești obligat să scrii doar ce dă bine, nu ceea ce chiar ai nevoie, în realitate. Nu a fost așa întotdeauna, după cum se știe. Sau nu la nivelul acesta, oricum. Însă presiunea socială, și presiunea angajaților, înainte de toate, au dus lucrurile până aici. Oamenilor le place luciditatea, o pun în lista cu lucrurile bune în viață. Dar numai când le spune ceea ce le place lor să audă. Dacă nu, o mută imediat în cealaltă listă.

Cum cred oamenii că trebuie să fie un angajat, ce calități trebuie să aibă? Păi, cele despre care ei citesc în anunțuri și în articolele motivaționale de pe Internet, desigur! Și ce fac? Își pun mintea la contribuție ca să găsească semnale pe care să le trimită angajatorului, ca să-i arate că ei sunt out of the box! Își fac CV-uri fistichii, fac lucrurile pe dos ca să își exhibe personalitatea și originalitatea. Și ce se întâmplă dacă angajatorul interpretează corect semnalele primite (și așa face, din cate am observat eu)? Nu cred că e greu de ghicit.

Angajatorii au nevoie, din când în când, de angajați foarte creativi, originali, out of the box. Dar unii care să știe bine cum funcționează un business, totuși, care să înțeleagă regulile și procedurile. Și să le respecte, mai ales, atunci când chiar trebuie să le respecte. Dacă există vreun angajator care să nu le vrea pe acestea toate la un loc, simultan adică, atunci e o mare excepție, care nu are vreo relevanță.

Dilemă, deci, pentru candidații din grupa minusculă a acelora 1 din 10, care trebuie să transmită semnale (aparent) contradictorii: pe care să le transmită la început, încă din faza de CV sau de prim contact? Pe cele cu originalitatea sau pe cele cu conformismul organizațional?

Am făcut un mic sondaj pe acest subiect acum câteva săptămâni, și rezultatele au fost cele așteptate: majoritatea au spus că e bine să-ți arăți outoftheboxismul încă de la început.

Dar eu le recomand să facă invers, totuși, celor care mă întreabă. În primul rând, să calculeze bine cam care este balansul dintre outoftheboxism și conformism pentru jobul respectiv. Apoi, oricare ar fi rezultatul calculului, să-și arate originalitatea ceva mai târziu în timpul interviului, și oarecum controlat și gradual, nu teatral, de la început. E mai sănătos să îl analizezi mai întâi pe cel cu care stai de vorbă, nu să presupui tu că el apreciază originalitatea oricând și în orice context. Riscul să deranjezi prin outoftheboxism e mai mare și cu consecințe mai serioase decât deranjul prin conformism!

Sigur, dacă ești atât de sigur pe tine și l-ai citit și pe Amotz Zahavi, acționezi din impuls și la inspirație, încă de la început, cu șanse bune de reușită. Însă joburile acestea sunt rare, nici măcar între acelea 1 din 10. Iar candidații care l-au citit pe Amotz Zahavi încă și mai rari…