Consiliile de administrație de la companiile și instituțiile deținute integral de stat, și mai ales AGA, nu sunt doar inutile, ci fac mai mult rău decât bine. Și, oricum, rolul lor principal este să dea niște bani cui nu ar trebui să primească, nu să contribuie cu ceva la funcționarea și dezvoltarea acelor instituții.
La companiile listate și la cele care au acționariat fragmentat, cei din CA reprezintă interesele (adesea divergente) ale acționarilor, deci existența lor e obligatorie. Dar la cele cu acționar unic, mai mult încurcă. În CA ajung oamenii de încredere ai acționarilor pe care îi reprezintă, și criteriul principal (uneori chiar unicul) este loialitatea față de acționar. Vezi în CA pe fiica acționarului, ginerele și tot felul de oameni care nu au absolut nicio legătură cu compania sau cu domeniul, nu înțeleg absolut nimic din ce li se dă spre votare, dar nu contează, pentru că decizia o ia cel care i-a trimis. E normal să fie astfel, nici nu e nevoie să știe ei ce e acolo, e suficient dacă știe cel care e în spate, acționarul. Așa a fost dintotdeauna în companiile cu acționariat multiplu, și așa va fi și mai departe.
Dar la companiile și instituțiile cu acționar unic statul, această schemă nu are sens. Dintre cele două mari roluri/ activități ale CA, monitorizare și control și business development (cum să se dezvolte organizația în viitor), pe niciuna nu au cum să o facă ei, tot la minister sau la stat ajung. Monitorizarea și controlul le pot face cel mai bine AMEPIP, de pildă (și chiar pentru asta au fost înființați), sau alții, hiperspecializați, iar cum să dezvolți aeroporturile, autostrăzile, căile ferate, minele și alte cele, cum ar putea măcar înțelege vreo boabă cei din CA, darămite să mai și decidă?
Iar dacă acționarul (statul) vrea să ia cei mai buni specialiști din univers ca să poată decide mai bine ce să facă și cum să se dezvolte, îi poate lua CONSULTANȚI, nu membri în CA, ca să nu-i mai poți scoate de acolo vreme de patru ani. Și, oricum ar fi, statul ar economisi mulți bani, nu doar din lefurile degeaba ale celor din CA și AGA, cât din flexibilitate, viteză de reacție și reducerea riscului de decizii aiurea sau cu interes din partea „membrilor”.
Alte păreri?
