Articole despre manageri, problemele și întrebările lor…

Ord. dupa
(Articles)

Atât de mult se vorbește despre (și se îndeamnă la) originalitate...

3 comentarii
(Articles)

E la modă în ziua de azi să găsești noduri în papura corporatist...

12 comentarii
(Articles)

Să vrei să-i ocolești pe cei de la firma de recrutare sau pe cei de...

7 comentarii
(Anunțurile de recrutare) (Articles)

Ca și CV-urile, și anunțurile și campaniile de recrutare au niște...

1 comentarii
(Articles)

4 abilități care îi lipsesc generației Z. Ce soluție au găsi...

(Articles) (Interviurile)

E mai dificil de răspuns decât pare la prima vedere, și riscurile s...

5 comentarii
(Articles)

Cum erau universitățile și facultățile pe vremea comuniștilor. ...

7 comentarii
(Articles)

Am început un serial video în care voi discuta live cu cei care au a...

1 comentarii
(Articles)

Oamenii își doresc o separare între muncă și casă – conform st...

(Articles)

De cele mai multe ori tindem să considerăm jobul curent destul d...

(Articles)

Managero.ro este primul site de recrutare exclusiv pentru poziții de ...

8 comentarii
(Articles)

Primesc din ce în ce mai multe mesaje de la candidați în care îmi ...

11 comentarii
(Articles)

Pot universitățile să insiste mai mult pe reducerea gap-ului di...

(Articles) (Lucratul la stat)

Nu mai tin minte dacă am scris, sau doar mai povestesc din când în ...

1 comentarii
(Articles)

Aplicațiile mobile de video calling și organizare au ținut producti...

(Articles)

Managero.ro este primul site de recrutare exclusiv pentru poziții...

(Articles) (Interviurile)

Unele dintre cele mai clare semnale și indicatori de spirit puternic,...

8 comentarii
(Articles)

Foarte multe persoane își analizează abilitățile înainte de ...

(Articles)

Sunte extrem de rare cazurile în care un corporatist cu rezultate inc...

4 comentarii
(Articles)

Mulți spun că oamenii se schimbă, la fel de mulți spun că oamenii...

8 comentarii
(Articles) (Discriminarea)

HR Director la o mare companie occidentală care vrea să-și schimbe ...

1 comentarii
(Articles) (Interviurile)

Mulți sunt indignați când află că la un interviu de angajare ți ...

4 comentarii
(Articles) (CV-urile)

Toate firmele de executive search rescriu CV-urile candidatilor atunci...

15 comentarii
(Articles)

Există situații când, la locul de muncă, interacțiunea dintre...

(Articles) (CV-urile)

Modelul de CV pentru pozițiile manageriale este al doilea standard pe...

Afiseaza
comentarii

4.2
(32)

E mai dificil de răspuns decât pare la prima vedere, și riscurile să faci o gafă și să ieși cu imaginea șifonată dintr-o astfel de situație, sau cu stima de sine învinețită semnificativ, mai mari decât credeți.

Am făcut un mic sondaj pe Internet pe această temă, am întrebat oamenii cum ar prefera să li se adreseze un necunoscut la primul contact, presupunând că au reușit să-l plaseze pe interlocutor într-un statut social și profesional apropiat de cel în care sunt eu: mai informal, cu „tu”, ca americanii, sau mai formal, cu „dumneavoastră”, după franțuzeștile obiceiuri.

Din o mie de răspunsuri, cam 40% ar prefera abordarea formală (tu) și 60% pe cea informală (dumneavoastră) – ceea ce era previzibil. Au fost și multe comentarii cu detalierea și explicarea răspunsurilor, cu exemple și recomandări, de felul: „la început spunem dumneavoastră, că așa e politicos, apoi trecem la o interacțiune mai informală”, sau „îi cer permisiunea interlocutorului să-i spun pe nume” etc.

Recrutorii sunt foarte atenți la prima formulă de adresare din partea candidatului și la felul în care se poziționează acesta în primele 10 secunde, fiindcă adesea pot fi trase concluzii destul de relevante de aici.

Dinspre partea candidatului, raționamentul e următorul: dacă știi dinainte suficiente lucruri despre cel cu care urmează să te întâlnești, îți stabilești dinainte cum te poziționezi. Dacă nu, ai câteva secunde ca să o faci la fața locului. Pentru cei siguri pe ei și obișnuiți ai mediilor manageriale, secundele acestea sunt de ajuns. Și nu cad în capcana de a se alinia automat la poziționarea „impusă” de recrutor sau de angajator, ca să-i răspundă cu tu dacă el i se adresează astfel, și invers, dumneavoastră la dumneavoastră.

Regula clară, fără echivoc, este să îți asumi poziționarea și să nu o mai schimbi după aceea, chiar dacă ai la un moment dat senzația că nu a fost, poate, cea mai bună decizie. Dacă ai început cu dumneavoastră, rămâi la ea până când interlocutorul îți cere sau îți sugerează că ar fi bine să treceți la o poziționare mai informală. Într-adevăr, puține lucruri sunt mai penibile și mai generatoare de gafe și de situații jenante decât întrebarea „Pot să vă tutuiesc?”, sau, și mai riscanta „Pot să te tutuiesc?”. Cu foarte puține excepții, cel căruia îi pui această întrebare cu totul neinspirată se va simți obligat să spună ca da, poți, chiar dacă îl deranjează această familiaritate, din cine știe ce motive. Iar dacă spune că nu, nu mă puteți tutui, vă imaginați cum se simte întrebătorul…

Altă capcană în care cad unii cu multă ușurință este să înceapă amândoi cu dumneavoastră, și după un timp, când celălalt trece la tu din mers, fără vreo notificare, să faci și tu imediat același lucru. Sfatul meu este să nu faceți asta, să continuați să-i vorbiți cu dumneavoastră, dacă așa ați început, chiar dacă el a schimbat tonul între timp. Așteptați să vă spună el să o faceți. Dacă nu o face, e foarte posibil să fi fost o aparent inofensivă piedică pe care v-a pus-o perfidul recrutor, dar cu consecințe imprevizibile…

E un articol folositor?

Apasa pe o steluta

4.2 / 5. Rezultatul 32

Nu sunt voturi pentru moment. Multumim daca esti primul care voteaza!

We are sorry that this post was not useful for you!

Let us improve this post!

Tell us how we can improve this post?


  • Laurentiu S :

    Uzantele cer ca cel mai in virsta si/sau (implicit) cu o pozitie mai inalta sa sugereze daca este de acord sa se tutuiasca.
    Am putut remarca ca inclusiv in companiile franceze exista aceasta tendinta de a se tutui dupa primele contacte, schimburi de mail sau si mai sigur dupa demararea colaborarii. Mai exista si trendul de a asocia formula de adresare “domnul” cu prenumele ca un compromis intre formalism si familiar.
    Nu deranmjeaza atit timp cit respectul intre interlocutori este pastrat.

  • Andrei :

    Sau, mai simplu, se evita total raspunsurile adresate la persoana a 2-a singular

  • KTalin :

    George, ce ne faci?! in al doilea paragraf definesti formal/informal, iar in al treilea paragraf schimbi definitia?!?

  • Maria :

    Intrebare ,am 40 de ani ,sunt o persoana de sex feminin deobicei vorbesc cu dvs la interviuri,dar trec f usor la tu daca si interlocutorul o face,dar daca acesta este un director mai in varsta nu pot,cum ar trebui procedat,cu tot respectul ….

    • George Butunoiu :

      Trecerea de la dumneavoastra la tu nu are legatura cu faptul ca si interlocutorul o face, fie de la inceput, fie pe parcurs. Daca ai inceput cu dumneavoastra, ramai la el pana cand cel cu care vorbesti iti cere sa treci la alta formulare.