{"id":1659,"date":"2021-04-24T19:06:44","date_gmt":"2021-04-24T19:06:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.managero.ro\/articles\/?p=1659"},"modified":"2021-06-21T07:37:39","modified_gmt":"2021-06-21T07:37:39","slug":"facultatea-vazuta-de-un-hw-student","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.managero.ro\/articles\/facultatea-vazuta-de-un-hw-student\/","title":{"rendered":"Facultatea v\u0103zut\u0103 de un HW Student"},"content":{"rendered":"

Pentru a putea \u00een\u021belege \u0219i analiza obiectiv \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul academic, este necesar\u0103 o discu\u021bie multi-dimensional\u0103. De ambele p\u0103r\u021bi ale catedrei exist\u0103 at\u00e2t adev\u0103ruri incontestabile c\u00e2t \u0219i a\u0219tept\u0103ri nefondate, at\u00e2t cerin\u021be justificate c\u00e2t \u0219i deziluzii \u2013 iar aceste dou\u0103 universuri risc\u0103, \u00een absen\u021ba comunic\u0103rii, s\u0103 devin\u0103 divergente. Miza nu este doar o mai bun\u0103 desf\u0103\u0219urare a cursurilor, miza este sentimentul general al procesului didactic, spiritul<\/em> educa\u021biei de m\u00e2ine \u0219i al genera\u021biilor pe care aceasta le va produce.<\/p>\n

\u00cemi voi baza argumentele pe situa\u021bia Facult\u0103\u021bii de Automatic\u0103 \u0219i Calculatoare a Politehnicii Bucure\u0219ti, a\u0219a cum am cunoscut-o ca student \u0219i, timp de 2 ani, ca laborant. Predatul mi-a oferit o perspectiv\u0103 nou\u0103 asupra spa\u021biului universitar, dovedindu-mi propriile erori, ceea ce, sper acum s\u0103-mi permit\u0103 un subiectivism minim. Cred c\u0103 discu\u021bia este valabil\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sura \u0219i \u00een cazul altor universit\u0103\u021bi \u00eens\u0103 nu \u00eemi pot asuma ca certitudine realit\u0103\u021bi pe care nu am avut ocazia s\u0103 le cunosc \u00een mod direct.<\/p>\n

\"Universitatea<\/a>Universitatea Politehnica Bucure\u0219ti<\/a> este principalul supplyer<\/em> de IT-i\u0219ti din Bucure\u0219ti (\u0219i tar\u0103?), iar prin micro-universul campus-Regie, se poate spune c\u0103 formeaz\u0103 mentalit\u0103\u021bile generale din breasl\u0103, pe care le preiau \u0219i colegii de la Universitate ori ASE-Cibernetic\u0103 (M\u0103 refer la IT \u00een special \u0219i nu inginerie din motive pe carele voi elabora imediat). Dintre facult\u0103\u021bile politehnicii, cele mai apropiate de acest domeniu ar fi Electronica \u0219i Automatica. Nu se las\u0103 mai prejos nici Mecatronica ori Energetica, \u00eens\u0103 acolo programarea cade mai degrab\u0103 \u00een ini\u021biativele individuale, fiind doar punctual marcat\u0103 la facultate prin 2-3 cursuri. Teoretic vorbind, programare se face la Automatic\u0103 la sec\u021bia CTI (Calculatoare \u0219i Tehnologia Informa\u021biei), cealalt\u0103, IS (Ingineria Sistemelor) fiind tradi\u021bional responsabil\u0103 cu ingineria de teren<\/em> \u2013 automatiz\u0103ri industriale, sisteme independente, IoT. Distinc\u021bia nu e fix\u0103, ambele profiluri scriu cod, \u00eens\u0103 IS-ul (\u0219i Electronica) au ca scop final al programului un efector mecanic sau electric, un motor, o component\u0103 fizic\u0103.<\/p>\n

Situa\u021bia aceasta \u00een sine nu ar presupune neap\u0103rat o ierarhizare \u00eentruc\u00e2t ambele direc\u021bii necesit\u0103 studiu riguros, matematici avansate \u0219i o \u00een\u021belegere aprofundat\u0103 a domeniilor conexe \u2013 de altfel, aproape jum\u0103tate din materii sunt comune la IS, CTI \u0219i Electronic\u0103. \u00cens\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd \u00een ecua\u021bie pia\u021ba, care are o cerere mult mai mare pentru servicii pur software, se creeaz\u0103 un anume dezechilibru. Orice alt\u0103 form\u0103 de inginerie \u00een afara celei de soft a dec\u0103zut la rangul unei op\u021biuni secunde – un dezechilibru dintre cele mai distructive, pentru c\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00eencurajeze multidisciplinaritatea pe care programa \u00ee\u0219i propune s\u0103 o construiasc\u0103, se creeaz\u0103 un dezinteres abject, mai ales \u00een r\u00e2ndurile studen\u021bilor ce nu au ajuns la Calculatoare: \u201eDe ce ai dat la IS \u2013 Nu am intrat la CTI\u201d. O treime dintre studen\u021bi pornind cu o astfel de atitudine, e de a\u0219teptat ca atmosfera general\u0103 s\u0103 nu fie fecund\u0103 studiului, mai ales c\u0103 aceast\u0103 frac\u021biune se face auzit\u0103 mai mult dec\u00e2t restul. Iar propor\u021biile scenariului nu fac dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 \u00een cazul Electronicii, Mecatronicii, Energeticii.<\/p>\n

Ce este cu adev\u0103rat p\u0103cat este c\u0103 toate aceste domenii au o c\u0103utare real\u0103 de speciali\u0219ti, speciali\u0219ti care nu ajung s\u0103 mai fie forma\u021bi de facult\u0103\u021bile dominate de acest nihilism educa\u021bional. S\u0103 nu fiu \u00een\u021beles gre\u0219it, la toate aceste facult\u0103\u021bi exist\u0103 studen\u021bi pasiona\u021bi de ceea ce fac, pentru care direc\u021bia la care au intrat a fost prima op\u021biune. Iar ierarhizarea dat\u0103 de cererea de IT-i\u0219ti este complet independent\u0103 de dificultatea materiilor \u0219i rigoarea studiului (de\u0219i, ca s\u0103 fiu corect, dup\u0103 c\u00e2teva genera\u021bii, calitatea cursurilor poate s\u0103 scad\u0103, \u00een reac\u021bie direct\u0103 a dezinteresului studen\u021bilor). Risipa este \u00een faptul c\u0103 pentru studen\u021bi nu mai conteaz\u0103 nimic altceva dec\u00e2t strict ce cred (ori au auzit c\u0103<\/em>) le-ar garanta un loc de munc\u0103 dup\u0103 absolvire. Paradoxal, domeniile pe care le abandoneaz\u0103, \u00eentr-o acut\u0103 lips\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103, vin de multe ori cu oferte similar-avantajoase \u2013 doar c\u0103, neav\u00e2nd PR-ul firmelor de IT, r\u0103m\u00e2n cu posturile vacante. Per total, acest lucru nu conteaz\u0103 \u2013 conteaz\u0103 ca studen\u021bii s\u0103 urmeze calea de maxim\u0103 evolu\u021bie, de \u00eemplinire a c\u00e2t mai mult din poten\u021bial. Acesta ar fi lucrul cel mai valoros \u0219i pentru individ \u0219i pentru societate. \u00cens\u0103 m\u0103 tem doar c\u0103 \u00eemplinirea de poten\u021bial nu e garantat\u0103 de cererea instantanee a pie\u021bei \u0219i clar nu de urm\u0103rirea mot \u00e0 mot<\/em> a acesteia.<\/p>\n

Parantez\u0103: Perspective de viitor<\/strong><\/p>\n

Ca idee, cel mai recent algoritm de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 pentru procesare de limbaj, GPT-3 a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 scrie cod pentru generare de pagini web \u0219i simple aplica\u021bii \u2013 ca idee, pentru cine crede c\u0103 IT-ul este automat o perspectiv\u0103 de viitor. Adev\u0103rul este c\u0103 singura meserie de viitor este cea de arhitect<\/em> – arhitect, adic\u0103 cel care alege paradigma, stabile\u0219te unit\u0103\u021bile func\u021bionale ale sistemului \u0219i vede componentele \u00een ansamblul lor orchestral. Restul, ceea ce este u\u0219or repetabil, ceea ce nu este creativ, ceea ce se produce \u00een mas\u0103, o va face mai repede \u0219i mai robust o rud\u0103 nu foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103 a lui GPT. Nu cred c\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 o distopie tehnologic\u0103 \u2013 am convingerea c\u0103 valoarea muncii umane va cre\u0219te odat\u0103 f\u0103cut\u0103 distingerea \u00eentre ce este artificializabil<\/em> \u0219i ce nu. \u0218i de aceea, m\u0103 repet, educa\u021bia de azi trebuie s\u0103 aib\u0103 ca valori principale pasiunea, creativitatea \u0219i \u00een\u021belegerea intuitiv\u0103 \u2013 din ce \u0219tim, acestea sunt cele mai bune pariuri pentru capacit\u0103\u021bi pur umane.<\/p>\n

Rolul facult\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n

Mediul universitar are sensibila necesitate de a-\u0219i redemonstra relevan\u021ba \u00een fa\u021ba unui public pe zi ce trece mai reticent. Opinia general\u0103 este c\u0103 facultatea nu (mai) te preg\u0103te\u0219te pentru viitoarea carier\u0103 \u2013 ceea ce nici nu ar trebui s\u0103 fie chiar unicul ei rol, pentru c\u0103 altfel ar trebui numit\u0103 \u0219coal\u0103 profesional\u0103 (ceea ce are pe nedrept o conota\u021bie negativ\u0103). Decep\u021bia ia na\u0219tere tocmai din aceast\u0103 confuzie. Facultatea sacrific\u0103 specificitatea informa\u021biei pentru generalitatea conceptului, \u021bintind nu la a preg\u0103ti executan\u021bi des\u0103v\u00e2r\u0219i\u021bi ci arhitec\u021bi<\/em>. Aproape niciodat\u0103 progresul, breakthrough<\/em>-ul, nu este uni-disciplinar dictat de pia\u021b\u0103, ci este un cumul al teoriei abstracte \u2013 neaplicate<\/em>, inutile<\/em>, ar reclama unii. Teoria nu trebuie desconsiderat\u0103 numai fiindc\u0103 nu este optimizat\u0103 pentru un produs imediat, finit \u0219i tangibil.<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00een aceast\u0103 parad\u0103 de idealuri, lipse\u0219te realismul de a con\u0219tientiza un risc: pericolul mediocrit\u0103\u021bii pe ambele direc\u021bii. Pe de-o parte este frustrarea absolven\u021bilor ce nu au \u00eencrederea unor competen\u021be clare \u0219i asumate, pe de alt\u0103 parte este dezam\u0103girea profesorilor r\u0103ma\u0219i s\u0103-\u0219i trunchieze materiile la minimul democratic, contractat de la an la an de studen\u021bii care au prea pu\u021bin timp \u0219i, de fapt, interes.<\/p>\n

De nevoie ori de specula\u021bie, sectorul privat e preg\u0103tit s\u0103 preia studen\u021bii decep\u021biona\u021bi de idealismul facult\u0103\u021bii \u0219i, \u00eentr-un optim local \u2013 nu global, reu\u0219e\u0219te s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 prin cursuri modulare, acredit\u00e2ndu-i cu cuno\u0219tin\u021be specifice \u0219i aplicate. Spun optim local, specul\u00e2nd c\u0103 un rezultat mult mai performant \u00eenc\u0103 a\u0219teapt\u0103 undeva \u00een fa\u021b\u0103. Cursurile modulare, ce au meritul de a oferi un set de competen\u021be clare \u0219i robuste, r\u0103m\u00e2n totu\u0219i dictate exclusiv de impactul economic imediat, un overfitting<\/em> al obiectivului. Aceast\u0103 abordare nu pare s\u0103 includ\u0103 perspectiva cercet\u0103rii, care \u00een niciun domeniu nu este investi\u021bia imediat cea mai profitabil\u0103, nici la nivelul personal \u0219i nici la cel institu\u021bional. \u00cens\u0103 un domeniu f\u0103r\u0103 cercetare este un domeniu mort.<\/p>\n

De ce se \u00eenva\u021b\u0103 \u0219i de ce se copiaz\u0103<\/strong><\/p>\n

O manifestare a simptomelor cronice din facult\u0103\u021bi este momentul \u00een care profesorul motiveaz\u0103 importan\u021ba unui subiect cu faptul c\u0103 acesta intr\u0103 la examen<\/em>. Orice comunicare este un troc: audien\u021ba ofer\u0103 aten\u021bie iar oratorul informa\u021bie \u2013 iar relevan\u021ba, utilitatea, acelei informa\u021bii pentru ascult\u0103tor, este pivotul crucial. Aici apare fragilitatea educa\u021biei, a c\u0103rei utilitate nu este imediat evident\u0103. Primul de ce?<\/em> nu are un r\u0103spuns demonstrabil. Pentru c\u0103, \u00eenainte s\u0103 fie de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta?<\/em> este de ce ar trebui s\u0103 m\u0103 intereseze?, <\/em>iar aici, r\u0103spunsul, oricare ar fi el, necesit\u0103 \u00eencredere deplin\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 \u00eencredere nu se poate forma \u00een momentul \u00een care miza este una arbitrar-definit\u0103. Evaluarea nu este un criteriu pentru predare \u00een momentul \u00een care cele dou\u0103 sunt f\u0103cute de aceea\u0219i entitate. \u00cen optimizare, o astfel de problem\u0103 se nume\u0219te ill-defined<\/em> pentru c\u0103 permite solu\u021bii ce, de\u0219i satisfac cerin\u021ba, se abat de la consens. \u00cen acest caz, dac\u0103 nota la examen este prezentat\u0103 ca fiind miza final\u0103, o solu\u021bie valid\u0103 poate fi copiatul. F\u0103r\u0103 contextul c\u0103 acea informa\u021bie va fi necesar\u0103 mai t\u00e2rziu, scurt\u0103tura este, de ce nu, justificat\u0103.<\/p>\n

Utilitate de perspectiv\u0103 nu trebuie s\u0103 fie una artificial\u0103. Studiul, \u00een special cel universitar, de profunzime, se ad\u00e2nce\u0219te arborescent \u2013 astfel fiecare pas se sprijin\u0103 pe to\u021bi pa\u0219ii anteriori. Se pleac\u0103 de la o problem\u0103 \u2013 o dilem\u0103, de fapt \u2013 \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, mereu \u00eentrebarea trebuie s\u0103 fie de ce?<\/em> S\u0103 nu uit\u0103m, atunci, c\u0103 este \u00een primul r\u00e2nd datoria studentului s\u0103 \u00eentrebe.<\/p>\n

\"Facultatea<\/a><\/p>\n

Curs de matematic\u0103 f\u0103r\u0103 prezen\u021b\u0103, \u00een afara programului. Pentru unii profesori, \u00eentrebarea “de ce”? \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te un r\u0103spuns care s\u0103 umple o sal\u0103.<\/em><\/p>\n

De-motiva\u021bia<\/strong><\/p>\n

S-ar putea presupune c\u0103 performan\u021bele slabe ale multor studen\u021bi se explic\u0103, simplu, prin lene. \u00cens\u0103 motiva\u021bia care lipse\u0219te pentru studiu, nicidecum nu lipse\u0219te pentru munc\u0103, \u00een general, concretiz\u00e2ndu-se ocazional \u00een proiecte personale (cunosc mul\u021bi pasiona\u021bi de robotic\u0103, de exemplu) ori, adesea, \u00een job-uri. Iar faptul c\u0103 unii studen\u021bi se arunc\u0103 \u00een norme \u00eentregi de\u0219i \u00eenc\u0103 au prezen\u021be pe care trebuie s\u0103 \u0219i le fac\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 fie pleca\u021bi de acas\u0103 chiar \u0219i 12 ore pe zi, 5 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este absolut remarcabil. Unii reu\u0219esc astfel s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 independent, uneori alternativa nefiind o op\u021biune, ba chiar auzi de cazuri \u00een care trag s\u0103-\u0219i ajute p\u0103rin\u021bii trimi\u021b\u00e2nd ceva bani acas\u0103.<\/p>\n

\u00cens\u0103 nu tot timpul justificarea financiar\u0103 este argumentul principal. Mul\u021bi studen\u021bi nu au efectiv necesitatea unui venit \u0219i, compar\u00e2nd cu facult\u0103\u021bi precum medicina ori dreptul, unde a lucra este mai degrab\u0103 o excep\u021bie, motiva\u021bia pentru un job devine oarecum un mister. \u00cens\u0103 propun o explica\u021bie:<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de salariu, sunt mai multe aspecte subtile dar puternic motivante la un (prim) job: sentimentul de apartenen\u021b\u0103 la o comunitate, o ierarhie a meritului \u0219i aprecierea care vine odat\u0103 cu aceasta, satisfac\u021bia unui progres m\u0103surabil \u0219i cumulabil-itatea <\/em>efortului depus. Toate acestea, pentru studentul ce nu are nevoia unui salariu, c\u00e2nt\u0103resc mai mult dec\u00e2t salariul efectiv. Banii sunt doar incorporarea cea mai simpl\u0103 a valid\u0103rii de sine. \u0218i dac\u0103 facultatea<\/em> \u2013 conglomera\u021bia de profesori, studen\u021bi \u0219i cutume \u2013 ar \u00een\u021belege asta, idealurile s-ar putea transforma \u00een incorpor\u0103ri concrete.<\/p>\n

Responsabilitate<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\"Vlad<\/a><\/p>\n

Innovation Labs, ini\u021biativ\u0103 pentru promovarea start-up urilor studen\u021be\u0219ti<\/em><\/p>\n

Educa\u021bia, \u00een special cea universitar\u0103, este un exerci\u021biu al rigorii, o disciplin\u0103 personal\u0103 ce trebuie constant \u00eentre\u021binut\u0103. \u00cen general\u0103 \u0219i liceu it\u2019s all fun and games<\/em>, pentru c\u0103 sunt acolo p\u0103rin\u021bii s\u0103 ofere stricte\u021bea consecvent\u0103 a arbitrului extern. Facultatea este \u00eens\u0103 pentru mul\u021bi un prim moment de independen\u021b\u0103 \u0219i chiar \u0219i \u00een planul institu\u021biei \u00een sine, tranzi\u021bia este una destul de abrupt\u0103, de la diriginte la acel profesor \u00eendrum\u0103tor al seriei pe care nimeni nu-l cunoa\u0219te de fapt. Cert este c\u0103 facultatea este un exerci\u021biu al auto-organiz\u0103rii, a c\u0103rui responsabilitate mul\u021bi studen\u021bi nu au maturitatea sau, mai bine zis, exerci\u021biul s\u0103 \u0219i-o asume.<\/p>\n

\u00centr-o prim\u0103 etap\u0103, acest lucru se traduce \u00eentr-o dificultate pentru studiu \u0219i pentru respectarea termenelor \u2013 assignment-uri, teme, l\u0103sate pe plan secund de activit\u0103\u021bi de aduc satisfac\u021bie imediat\u0103 \u2013 seriale, jocuri, petreceri. Pe re\u021belele sociale ale studen\u021bilor apar cu preponderen\u021b\u0103 glume \u2013 meme<\/em>-uri \u2013 despre pierdut timpul, \u00een ciuda \u00eendatoririlor presante, o dovad\u0103 subtil\u0103 a unui fenomen consacrat \u0219i asumat. \u00centr-o etap\u0103 secund\u0103, constat\u00e2nd ne-sustenabilitatea<\/em> unui astfel de stil de via\u021b\u0103, cel mai adesea studen\u021bii se vor gr\u0103bi s\u0103 se angajeze, asum\u00e2ndu-\u0219i astfel (oarecum artificial) rigoarea de la locul respectiv de munc\u0103.<\/p>\n

Costul este c\u0103 r\u0103m\u00e2ne prea pu\u021bin spa\u021biu \u00een care t\u00e2n\u0103rul s\u0103-\u0219i exploreze propriile idei. \u00cen lipsa acestei discipline personale care s\u0103 domesticeasc\u0103 g\u00e2ndirea creativ\u0103, \u00eentre a avea tot timpul din lume \u0219i aproape deloc, nu exist\u0103 r\u0103gazul aprofund\u0103rii propriilor ini\u021biative \u00een m\u0103sura pe care poten\u021bialul acestora o merit\u0103. Risipa de poten\u021bial, atunci c\u00e2nd acesta este \u00een inflexiunea optim\u0103 dintre aspira\u021bie \u0219i capacitate, este poate momentul cel mai trist al e\u0219ecului \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului universitar \u2013 e\u0219ec a c\u0103rui rezolvare, vreau s\u0103 fiu cert, este at\u00e2t responsabilitatea profesorilor, c\u00e2t \u0219i a studen\u021bilor.<\/p>\n

Idei \u0219i perspective<\/strong><\/p>\n

Eventualele solu\u021bii stau la confluen\u021ba mediului academic cu sectorul privat, undeva \u00een echilibrul dintre pragmatismul contextual pe care \u00eel aduce pia\u021ba \u0219i ideile out-of-the-box<\/em> pe care le antreneaz\u0103 cercetarea.<\/p>\n

Pe planul facult\u0103\u021bii, sunt de men\u021bionat urm\u0103toarele idei:<\/p>\n